senzor foto

De ce este mai importantă mărimea senzorului decât megapixelii?

Vom face o comparație între senzorii aparatelor foto și smartphone-urilor.

Cea mai mare cursă în care sunt antrenate smartphone-urile anul acesta este cea pentru calitatea imaginilor. Deși, numărul mare de megapixeli este în continuă creștere și se află în trending, calitatea imaginilor făcute cu smartphone este dată tot de senzorul de imagine. Chiar dacă diverse companii precum Huawei sau Samsung măresc megapixelii, unele dintre ele au luat în considerare să crească și mărimea senzorului pentru produsele lor emblematice, lăudându-se cu aceasta.

Care este mai important, numărul mare de megapixeli sau mărimea senzorului? Pentru a răspunde la aceasta, trebuie să luăm în considerare un singur aspect în realizarea de fotografii: captarea luminii. Un senzor mai mare, evident, captează mai multă lumină decât unul mai mic, deși mulți ar ignora acest lucru, fiind mai degrabă uimiți și fascinați de numărul impresionant de megapixeli. De asemenea, mai multă lumină înseamnă poze mai bune calitativ. Fie că ne convine sau nu, cantitatea de lumină captată pe senzor afectează în general calitatea imaginii cu tot ce înseamnă.

Care dintre senzori captează mai multă lumină?

Practic, dimensiunea senzorului determină câtă lumină are disponibilă aparatul foto pentru a crea o imagine. Chiar dacă rezoluția joacă un rol important în detaliile imaginii, cantitatea de lumină captată determină echilibrul între expunere, intervalul dinamic și chiar claritatea imaginii. Acesta este motivul pentru care imaginile create cu aparatele DSLR de 16MP și 20MP încă arată mai bine decât cele făcute cu smartphone-urile de 108MP de astăzi. Senzorii mai mari înseamnă un interval dinamic înalt și imagini mai curate.

Majoritatea senzorilor de smartphone au, de obicei, doar 1/2,55 inci sau aproximativ 1 cm, deși unii sunt un pic mai mari la 1/1,7 inci, dar și mai sus. Prin comparație, senzorii camerelor DSLR sunt mai mari de un centimetru, mai exact de vreo 4 sau 5 ori mai mari decât cei de smartphone. Senzorii de smartphone sunt pur și simplu minusculi, deși câteva mărci se cam apropie de cel de pe point-and-shoot-uri. Seria Huawei P40 este cea mai mare din industria mobile la 1/1,28 inci.

Cu cât este mai mare senzorul, cu atât mai multă lumină captează la o anumită viteză a obturatorului setată, ISO (sensibilitate la expunere) și diafragmă. Deși puteți compensa dezavantajele senzorilor mici, utilizând o expunere mai lungă pentru mai multă lumină, imaginile dvs. pot să fie mai susceptibile la blur din cauza mișcării mâinii sau dinamicitatea situației. Neclaritatea reduce calitatea imaginii indiferent de rezoluția senzorului. În mod similar, obiectivele cu deschidere mai largă a diafragmei sunt mai greu de construit fără a introduce artefacte de distorsiune a opticii, fără să mai vorbim de modificarea câmpului vizual. Reiterăm, mai multă lumină face ca senzorii mai mari să fie mult mai buni la fotografia în lumină scăzută decât cei mici.

senzor foto

Imagine raw realizată cu Google Pixel 4 în lumină scăzută – 1/20 viteză obturator, ISO 800.

senzor foto

Imagine raw realizată cu Nikon D3300 – 1/20 viteză obturator, ISO 800.

Photosite-ii, adică biții responsabili cu transformarea unei imagini în semnale electrice, adoră lumina. Aceștia pot fi aranjați în moduri diferite, în funcție de senzor, dar pe senzorii obișnuiți ai smartphone-urilor sunt un pixel per photosite. Cu cât photosite-ii primesc mai multă lumină, cu atât este mai bună gama dinamică (trepte percepibile între lumină și întuneric). Gândiți-vă la aceasta ca la o „certitudine” că orice pixel a fost mai luminos sau mai întunecat decât celălalt învecinat. Este mult mai ușor să măsurăm atunci când avem multă lumină pe senzor și zgomot de imagine minim.

Photosite-ii variază ca mărime în funcție de rezoluția camerei și de dimensiunea senzorului. Cu cât se păstrează dimensiunea senzorului, cu atât scade dimensiunea photosite-ului pe măsură ce crește rezoluția. Iar invers, la o rezoluție fixă, cu cât sunt mai mari photosite-ii, cu atât senzorul devine mai mare.

Este important de știut acest lucru, deoarece photosite-ii sunt înghesuiți laolaltă într-un senzor mic. Apropierea lor înseamnă că lumina sare ocazional de pe un pixel pe altul adiacent. Acest lucru produce zgomot de imagine și este mai vizibil în imaginile pozate în lumină scăzută (precum cele făcute noaptea) și pe culori solide decât în cele făcute cu cer senin ziua. Senzorii mai mici cu photosite-i mici au un zgomot de imagine crescut și un interval dinamic scăzut.

De ce contează atât de mult mărimea senzorului?

Odată cu creșterea din ce în ce mai mare a rezoluției (care a ajuns acum la mai mult de 100MP), nu s-a dat aceeași importanță și mărimii senzorului aparatului. Totuși, este esențială păstrarea în parametri rezonabili a numărului de megapixeli la camere cu rezoluții precum 48, 64 sau 108MP. Cu toate că nu am văzut încă o cameră de smartphone care să extragă nivelul complet de detalii pe care le așteptăm de la aceste valori. Chiar și așa, acești senzori captează mai multe detalii decât oricând într-o lumină bună.

O altă tendință recentă în domeniul mobile este tehnologia de legare a pixelilor, care permite acestor senzori de înaltă rezoluție să combine pixeli pentru o captare mai bună a luminii. Acești senzori mai mari, și prin extensie a pixelilor mai mari, îmbunătățesc considerabil calitatea fotografiilor în lumină scăzută. Acest lucru duce la reducerea zgomotului și la culori mult mai bune, chiar și în medii slab iluminate.

Senzorii mai mari au, de asemenea, un impact asupra aspectului și calității fotografiilor dvs., dincolo de simpla rezoluție. Așa cum am menționat anterior, viteze de obturare mai rapide și ISO mai scăzute asigură că imaginile dvs. vor fi mai clare și detaliate. De asemenea, nu aveți nevoie de o deschidere atât de largă a diafragmei pentru a capta multă lumină, reducând șansele să apară artefacte de distorsiune optică, precum fringe-urile violet. Senzorii mai mari sunt, într-adevăr, o forță creatoare de fotografii mai bune în lumină scăzută.

Senzorii mai mari contribuie, de asemenea, la producerea acelui efect deosebit de bokeh pe care îl vedem mai mult la DSLR-uri, unde subiectul apare izolat și restul imaginii este plăcut estompat. Senzorii mari pot folosi diafragme mai rapide (adică mai mari) și obiective mai grandangulare pentru a obține același efect ca și senzorii mai mici sau pot folosi diafragme similare și lentile mai lungi pentru un efect mai puternic (f/4.5 la o distanță focală echivalentă a 105, 200 sau 300mm). În timp ce senzorii mici de smartphone nu pot rivaliza cu efectul dat de aparatele DSLR, senzorii mai mari micșorează decalajul dintre ele.

Comparație între senzorii de pe smartphone-uri

În următorul infografic putem vedea mărimea comparativă a senzorilor pentru cele mai cunoscute smartphone-uri de pe piața actuală:

Abia în 2020 un număr considerabil de camere de smartphone-uri depășesc limita de 1/1,5 inci pe senzor stabilită de Nokia Lumia 1020 din 2013, un titan istoric al fotografiei pe mobile. Senzorii mai mari, cu siguranță, nu sunt o idee nouă, dar companiile sunt acum pregătite să facă compromisurile estetice necesare, care merg mână în mână cu senzorii mai mari.

De asemenea, este de remarcat faptul că Google Pixel 4 și iPhone 11 se clasează în partea de jos la capitolul dimensiuni moderne ale senzorilor, dar sunt considerate drept unele dintre cele mai bune telefoane cu camere foto. Desigur, dimensiunea senzorului nu este totul când vine vorba de a face o poză grozavă.

Să recapitulăm

Senzorii de imagine mai mari sunt o parte importantă a cunoașterii despre fotografia pe mobile, dar nu sunt singura componentă. O cameră de înaltă calitate necesită, de asemenea, un obiectiv excelent, o bună procesare a imaginilor, o optică a lentilelor de înaltă calitate și un software care vă permite să scoateți cât mai mult posibil din hardware-ul telefonului dvs. Este esențial să privim întregul pachet, nu doar o parte din el sau să ne uităm la un număr mare dintr-o foaie de specificații.

Calitatea camerei de smartphone este, de asemenea, determinată din ce în ce mai mult de progresele care se fac acum în ceea ce se numește fotografia computerizată și în învățarea mașină. Vedeți cazul Google Pixel 4. Mai nou, software-ul inteligent bate deseori megapixelii bruți când vine vorba de calitatea imaginii. Chiar și așa, nu sunt prea multe lucruri pe care le pot face softurile inteligente dacă hardware-ul este de slabă calitate. Camerele inteligente au nevoie, totuși, de o bază solidă pe care se poată crea, iar dimensiunea senzorului de imagine este ingredientul esențial pentru camerele de smartphone mai bune.

Patrick
Acum 15 ani îmi căutam locul în lumea profesionala. Am căutat să îmi aleg un domeniu care să-mi placă, să mă caracterizeze și am început să tatonez mai multe terenuri, printre care și geografia turistică. În scurt timp am renunțat la studiul geografiei turistice din motive personale și familiale pentru un job în IT, care începea să devină la modă pe atunci. Astfel că am început lucrul la o companie de furnizare servicii de internet care a început în cartierul în care locuiam și în câțiva ani s-a extins. Pe atunci aveam un PC cu procesor AMD low-end (chiar și pentru vremea aceea) cu care am început să învăț software: programare, design grafic (începusem pasiunea pentru Adobe Photoshop cu care astazi am avansat la post-procesare fotografii și pictură digitală, ilustrație etc.), dintre care și web design, domeniu în care am început, pe atunci, destul de timid și cu multe greșeli. În timp, mi-am construit un portfoliu de lucrări, am câștigat câțiva clienți, iar apoi, după câțiva ani mi-a crescut reputația odată cu avansarea în tehnologie, pentru ca recent să-mi înființez Studiourile Cydrone, o companie-studio de creație digitală. Am trecut de la HTML4, XHTML, la HTML5 si CSS3, apoi la CMS web developing. Nu am ratat nici domeniul bloggingului și mi-am pornit primul meu blog pe blogspot.com, apoi am trecut la domeniu propriu. Astăzi scriu pe diverse platforme, în primul rând pe cea personala, pe care am transformat-o într-o academie online (Cydrone Archetypal Academy) în care abordez teme avansate precum matematica de modelare (vă aduceți aminte că am început cu programarea? Nu degeaba…), geometrie sacră, fractali, modele numerologice de succes, stil de viață sănătos și conștient, afaceri de succes, antreprenoriat, dezvoltare personala, educație financiară, iar în al doilea rând am fondat Revista România Culturală, o platforma online în care promovez cultura română din toate timpurile (căreia îi sunt pe vecie recunoscător). Alte platforme pe care mai scriu sunt androidinfo.ro (știri și recenzii în tehnologie mobile și nu numai), infotimes.ro (știri generale), dar și pe medium.com, linkedin.com etc.
%d blogeri au apreciat: