Mulți fotografi amatori și profesioniști de-o potrivă cunosc bine despre ce urmează să vorbim în acest mic tutorial fotografic. Însă, sunt câteva trucuri și explicații pe care am vrea să vi le împărtășim, căci ele pot fi utile pentru toți, dar mai ales pentru începători.
Desigur, setările aparatului foto nu înseamnă numai diafragma obiectivului. Putem vorbi despre tripletul dintre viteza obturatorului, diafragma și sensibilitatea senzorului la lumină (denumită scurt ISO), dar și despre setările software din aparat. Acum vrem să abordăm subiectul diafragmei, fiind unul dintre cele mai importante (poate chiar pe primul loc) deoarece diafragma este cea care permite câtă lumină să intre în aparatul de fotografiat.
Pentru diferite ocazii fotografice există diferite setări de diafragmă. De exemplu, utilizarea unei deschideri mai largi a diafragmei vă va oferi o fotografie mai luminoasă și o adâncime de câmp mică, în timp ce o deschidere mai mică vă va oferi o fotografie mai întunecată și o adâncime de câmp mai profundă. Dar, țineți minte că aceste detalii tehnice sunt doar o parte a lucrului cu setările de diafragmă.
În fișa de lucru de mai sus, avem o scurtă prezentare a setărilor de diafragmă utilizate frecvent, ce fac ele și a utilizărilor creative pentru fiecare. Luați în considerare ca și aplicabilitate pentru modul în care funcționează diafragma. De exemplu, dacă doriți să fotografiați portrete sau declanșați în lumină scăzută, veți avea nevoie de cea mai largă deschidere a diafragmei pe care o permite obiectivul dvs. În afară de a lăsa mai multă lumină să intre, veți obține, de asemenea, un blur superb sau un bokeh datorită adâncimii mici de câmp vizual. Pentru portrete, cele mai bune setări de diafragmă sunt între f2.8 și f4.5. Aveți un bokeh plăcut (în funcție și de obiectiv) și claritate a câmpului vizual cuprins în focus.
Ce se întâmplă dacă vreți să fotografiați într-o zi senină cu multă lumină, dar nu la soare? Se pot face fotografii de natură moartă (still life) sau de produs? Pentru acestea puteți utiliza f5.6 fără probleme, deoarece veți avea destulă claritate în mare parte a cadrului dvs., dar veți păstra totuși un blur plăcut în fundal. Este, de asemenea, o modalitate de a evita supraexpunerea atunci când filmați în umbră deschisă, care este utilă în special pentru portretele în aer liber.
În continuare, mergem la deschiderile mai mici de diafragmă. Începând de la f8, totul din scena dvs. va fi în focus clar datorită adâncimii crescute a câmpului vizual. Aceasta este o setare bună pentru a începe dacă fotografiați imagini de călătorie sau stil de viață, fotografii de stradă și clădiri: toate aceste genuri necesită sau beneficiază de o adâncime de câmp destul de mare. Mulți fotografi de-a lungul istoriei consideră această diafragmă ca fiind universală, oarecum, și care nu dă greș niciodată. Jurnalistul Arthur Fellig, cel mai cunoscut pentru pseudonimul său Weegee, a inventat expresia populară „f8 și fii acolo” pentru a sublinia cât de important este să facem fotografii, mai degrabă decât să ne preocupăm de ce setări să folosim pentru ce ocazii (mai multe poze, fără grija tehnologiei folosite).
Apoi, ce se întâmplă cu diafragmele cu adevărat mici, precum f11 și f16, sau poate chiar f22? Deoarece oferă o adâncime mare de câmp vizual, acestea sunt cele mai bune pentru fotografierea peisajelor, care necesită o claritate optimă pe întregul cadru, de la colț la colț. Cu toate acestea, deoarece aceste setări cresc timpul de expunere (triunghiul setărilor de expunere spune că aveți nevoie de o viteză lentă a obturatorului pentru a compensa deschiderea mică a diafragmei obiectivului), va trebui să vă puneți camera pe un trepied pentru a evita mișcarea aparatului.
Ne putem opri aici cu micul nostru ghid. Luați-l cu voi oriunde vă duceți să fotografiați, ca să-l aveți în caz de nevoie, în funcție de ceea ce trageți.
Data viitoare vom vorbi puțin despre optica obiectivelor și distanța hiperfocală. Până atunci, spor la fotografiat și lumină bună!