web analytics
nvidia ada lovelace, lovelace, nvidia

nVIDIA ADA LOVELACE: 18432 nuclee CUDA și 64 TFLOPi de putere grafică

Ada Lovelace nu înseamnă numai calcul matematic, ci și frumusețe... adică putere grafică!

Parteneri

Încă nu ne lingem pe bot de atâtea zvonuri și dezvăluiri hardware, chiar dacă e sfârșit de an, vor mai fi și altele, dar aceasta care urmează chiar trebuie să o marcăm, dintr-o sursă foarte de încredere, ca până acum, și anume de la @kopite7kimi.

Se spune că pe Twitter multe se dezvăluie, dar aceasta care satisface până și cele mai pretențioase așteptări ale pasionaților de hardware este una care vorbește despre o nouă placă Ampere din partea celor de la nVIDIA. Nu spuneți nimănui, dar este vorba despre arhitectura Ada Lovelace a celor de la nVIDIA (alintată cu numele de nVIDIA ADA).

Și nu numai cele dezvăluite pe Twitter le-am găsit, ci și alte detalii din partea celor de la 3DCenter care au dezvăluit multe alte informații precum mărimea cașetei, mai mult sau mai puțin confirmată de către Kopite, dar cu toate acestea le păstrăm ca pe niște picanterii, nu dezvăluiri oficiale. Deci, să țineți cont de aceasta!

Un monstru (dar ce urât!) cu 64 TFLOPi și 18432 Nuclee CUDA pe arhitectură de 5nm își face apariția?

Arhitectura lui Ada Lovelace, cea pe care o putem referi ca fiind nVIDIA ADA, a fost lasată să iasă la iveală online recent datorită lui Kopite (și confirmată de către Videocardz). Deja avem câteva specificații preliminarii ale următorului cip grafic marca nVIDIA. După cum spuneam cu altă ocazie, Hopper pare că întârzie să apară momentan (odată cu acesta, și ambițiile MCM ale lui nVIDIA.. ce să-i faci?..).

Dar nu am așteptat prea mult și.. ceva, ceva s-a ivit din partea arhitecturii AD102, adică arhitecturii Ada, iar aceasta care vine va fi un monstru cu adevărat. Ia să vedem câteva dezvăluiri cu privire la mărimea cașetei:

Cei de la 3DCenter s-au grăbit și au dat mai mult decât aveam nevoie. Iată câteva exemple: câți TFLOPi în comparație cu o frecvență de 1.75 GHz, așa cum ne confirmă chiar și Kopite:

Dar, pentru cei care nu mai au răbdare și vor să vadă toate informațiile din prima, iată-le!

NVIDIA Lovelace AD102 Specificații placă grafică zvonită

Cip Grafic AD102 GA102 TU102
Architectură Ada Lovelace Ampere Turing
Proces 5nm Samsung 8nm TSMC 12nm NFF
Clustere de procesare grafică (GPC) 12 7 6
Clustere de procesare a texturii (TPC) 72 42 36
Multiprocesoare în Streaming (SM) 144 84 72
Nuclee CUDA 18432 10752 4608
TFLOPi Teoretici 64.5 37.6 16.1
Lansare Martie 2017 Septembrie 19 2022 (TBC)

Acest cip grafic ADA se pare că are 18432 de nuclee CUDA, conform Kopite. Acest număr reprezintă aproape dublul lui Ampere, care este destul de avansat față de Turing. Să fie oare pentru că cei de la nVIDIA construiesc acest cip pe nodul de 5nm? Mai mult ca sigur, dat fiind faptul și pentru că are o suprafață de cașetă seminificativ mai mare și consum de putere redus. Ceea ce e interesant este că, dacă am presupune o frecvență de 1.75 GHz, am putea obține, de asemenea, performanța de vârf într-o singură precizie a cipului ADA 102: 64 TFLOPi.

Cum ne dezvăluie și Kopite, arhitectura ADA va avea un Cache L2 mult mai mare (atât Turing cât și Ampere au 6 MB), ceea ce va însemna o îmbunătățire a arhitecturii grafice considerabilă (precum Turing față de Pascal, iar Pascal față de Fermi sau Kepler, dacă vă mai aduceți aminte), mai degrabă decât o micșorare obișnuită a procesului. Totuși, nu ne este clar încă dacă nVIDIA va folosi procesul de 5nm de la Samsung sau de la TSMC. Deși au avut performanțe scăzute datorită cașetelor de la Samsung și deși TSMC este deja total solicitat o vreme de acum încolo, nVIDIA ar fi mai mult decât disponibilă să apeleze dinnou la Samsung pentru ceva producție „liberă”.

Dar haideți să recapitulăm Arhitectura Grafică ADA – Cum am ajuns aici?

În multe feluri, Ada Lovelace (parcă ar fi nume de cod al vreunei spioance de tip „Mata Hari”, nu-i așa?) poate fi considerată printre primele entuziaste ale computerelor. Ada Lovelace (vă rog să nu râdeți!) chiar a existat! Ea a fost prima care a demonstrat că Motorul Analitic propus de către Charles Babbage putea fi folosit și la altceva decât la simple calcule matematice, publicând ceea ce putem considera ca fiind primii algoritmi (și a fost prima programatoare pe computer) pentru a rula pe un sistem de o asemenea capacitate. Și aceasta s-a întâmplat cu aproape jumătate de secol înainte ca Alan Turing să finalizeze marea sa lucrare și să construiască computerul de uz general din timpul războiului mondial.

ada lovelace

nVIDIA este cunoscută pentru că-și numește arhitecturile grafice după numele celor mai cunoscuți fizicieni, matematicieni și oameni de știință, iar Ada Lovelace face parte dintre ei. Videocardz a reușit, de fapt, să găsească un indiciu de seamă în magazinul nVIDIA, care pare să confirme acest zvon despre arhitectura Lovelace care este următoarea generație de plăci grafice ale companiei. Dacă ne uităm la eroii din timpul prezentării principale a GTC din 2018, găsim nu numai pe Ada Lovelace, ci poate chiar pe viitoarele nume de cod ale arhitecturilor nVIDIA. S-ar putea ca Jensen să fie lăsat pe furiș în viitorul roadmap (în ceea ce privește numele de cod, desigur) în keynote-ul GTC ’18.

nvidia, ada lovelace, gtc 18

Multe sunt, acum, zvonurile care sugerează că Lovelace ar fi următoarea arhitectură bazată pe procesul de 5nm al nVIDIA. Ne putem întreba: oare de ce acest nume? Ca să ne aducem aminte de originea computerelor? Credem că nu e numai atât.

Deoarece nu ne este clară dacă se va trece la dezvoltarea pe procesele de pe cașetele Samsung de 5nm sau poate ale celor de la TSMC, avem în vedere, totuși că a apărut și o altă dezvăluire recentă din Coreea care confirmă de asemenea o comandă aparținând nVIDIA pe 6nm, ceea ce înseamnă că urmează o altă generație de la nVIDIA înainte de Lovelace sau că linia pe 6nm este una reîmprospătată. Rămâne de văzut.