Este interesant să te gândești uneori la direcția în care se îndreaptă omenirea în contextul progresului tehnologic accelerat. Totul se mișcă într-un asemenea ritm, încât avem impresia că într-un deceniu se poate întâmpla orice, inclusiv să călătorim cu mașini zburătoare.
Ceea ce se întâmplă astăzi în societate și politică, precum și în cercetare, ne oferă o perspectivă interesantă asupra a ceea ce ne poate rezerva viitorul. Iată câteva tendințe care se vor accentua în următorii zece ani:
AI și automatizarea vor fi omniprezente
La fel ca și alte invenții care definesc epocile – focul, motorul cu ardere internă, electricitatea, internetul – Inteligența Artificială (AI) nu va mai fi considerată ceva extraordinar, ci un lucru normal. Fără îndoială, AI va fi integrată în tot ceea ce facem până în 2034, dar nu se va mai vorbi despre ea la fel de mult ca în prezent.
Chiar și astăzi, rareori ne gândim la modul în care AI este acolo în fundal atunci când facem căutări pe Google, când alegem filme din cele care apar pe ecran la secțiunea „Recomandări” sau când facem tranzacții bancare online.
Peste 10 ani, odată cu progresele pe care le vedem în procesarea limbajului natural și generarea vorbirii, controlul vocal ar putea deveni metoda noastră implicită de interacțiune cu mașinile. Suntem deja obișnuiți să vorbim cu Alexa sau cu Siri, chiar dacă experiența poate fi limitată.
Dar, odată cu preluarea procesării limbajului natural, până în 2034 va părea complet banal să avem conversații naturale și fluide cu tehnologia.
De asemenea, roboții fizici vor fi tot mai răspândiți, unii dintre ei având chiar înfățișare umană, precum noua prietenă a lui Elon Musk. Vom avea „androizi” cu drepturi depline, precum cei pe care îi vedeam în filmele SF? Nu pare deloc o perspectivă SF. Casa de pariuri cu concept futurist este deja la modă.
Vom trăi vieți digitale
Petrecem online din ce în ce mai mult timp din viețile noastre, utilizând servicii digitale și explorând lumi virtuale. Pe măsură ce tehnologia devine mai ieftină, mai omniprezentă și mai captivantă în următorii 10 ani, nu există niciun motiv să credem că această tendință se va schimba.
În special în ochii generațiilor mai tinere, diferențierea dintre lumea online, digitală și lumea offline, fizică, poate începe să se estompeze. Este posibil ca și conceptul de „metavers” să se fi demodat oarecum în ultimii ani, datorită entuziasmului asupra AI generativă. Realitatea augmentată va îmbina perfect ceea ce este mai bun din ambele lumi, fizică și digitală.
Unii prevăd că în următorii ani ar putea exista un curent împotriva acestei noi realități. Ei spun că o generație viitoare s-ar putea revolta împotriva digitalizării generalizate, prețuind timpul departe de tehnologie.
Asistența medicală va fi transformată de biotehnologie
Descoperirile și investițiile în curs de desfășurare în domenii precum inginerie genetică, medicină personalizată și cercetarea celulelor stem vor avea probabil un impact uriaș asupra modului în care vindecăm și îngrijim oamenii în 2034.
Progresele în tehnologiile de editare a genelor, cum ar fi CRISPR-Cas9, ar fi făcut posibilă corectarea multor tulburări genetice înainte de naștere. Acest lucru ar putea reduce prevalența multor boli ereditare, cum ar fi distrofia musculară sau fibroza chistică. Aceste progrese ar putea chiar să reducă predispoziția genetică generală la efectele negative ale colesterolului ridicat sau ale tensiunii arteriale.
În mod similar, prin medicina regenerativă, alimentată de cercetările asupra celulelor stem, s-ar putea „re-crea” părți ale corpului, astfel că va dispărea problema lipsei de organe disponibile pentru pacienții care au nevoie de transplant.
În mod inevitabil, toate aceste tehnologii ne vor forța să ne punem mai multe întrebări etice. Poate fi acordat părinților dreptul de a selecta sau modifica trăsăturile genetice ale copiilor? Se cunosc efectele adverse pe care le pot avea aceste noi modalități de tratament?
Sustenabilitatea va fi o necesitate, nu o politică
Până în 2034, pare inevitabil ca viețile noastre să fie afectate în anumite moduri din cauza eșecului nostru de a aborda schimbările climatice și poluarea. Migrația provocată de climă va crește pe măsură ce deșertificarea și creșterea nivelului mării afectează în mod disproporționat zonele mai puțin dezvoltate. Acest lucru ar putea duce la creșterea presiunii asupra resurselor și infrastructurii în zone mai dezvoltate, considerate „sigure”.
Lipsa apei este probabil să reprezintă o problemă în creștere din cauza perioadelor de secetă tot mai frecvente. Alături de fenomenele meteorologice severe, această lipsă va avea un impact asupra producției de alimente, la fel cum creșterea temperaturilor va duce la scăderi ale recoltelor pentru produse de bază precum porumbul.
Schimbările climatice vor avea efecte reale tangibile asupra calității vieții tuturor, precum și asupra economiei. Din această cauză, este posibil ca, din necesitate, durabilitatea să fie impusă într-o măsură mult mai mare decât este acum. Guvernele și organizațiile internaționale ar putea fi obligate să forțeze furnizorii de tehnologie să reducă emisiile de carbon, să gestioneze deșeurile și să facă tranziția imediată către surse de energie curată.
Cu alte cuvinte, în următorii 10 ani, sustenabilitatea va fi „integrată” în tehnologia pe care o folosim într-o măsură mult mai mare decât în prezent. Orice poate fi eficientizat, de la alimentarea centrelor de date cu energie regenerabilă până la procese circulare de fabricație care reutilizează majoritatea componentelor.