jocuri next-gen

Prețurile jocurilor next-gen vor fi mai mari de 70 de dolari

Controversele din spatele prețurilor jocurilor next-gen.

Următoarea generație de console va aduce timpi de încărcare semnificativ mai rapizi, grafică uimitoare și prețuri de joc mai mari. În timp ce gamerii vor fi încântați de primele două schimbări, este mult probabil că vor fi mai puțin fericiți în legătură cu cea de-a treia.

Printre altele, Take-Two Interactive Software a anunțat joi că NBA 2K21 va purta un MSRP de 69,99 dolari pentru versiunile pe PlayStation 5 și Xbox Series X ale jocului. Alți producători nu au anunțat prețurile pentru titlurile lor, dar se așteaptă ca aceștia să procedeze la fel.

„Credem că prețul nostru de vânzare cu amănuntul sugerat pentru NBA 2K21 pe platformele next-gen reprezintă în mod corect valoarea a ceea ce oferim”, a declarat un purtător de cuvânt al 2K. „În timp ce suntem siguri că NBA 2K21 va fi un salt monumental pentru franciză și o galerie vizuală de excepție pe consolele de generație viitoare, recunoaștem că este responsabilitatea noastră de a dovedi această valoare fanilor și jucătorilor NBA 2K. Așteptăm cu nerăbdare să facem acest lucru și abia așteptăm să dezvăluim mai multe în următoarele luni.”

Această creștere a prețului cu 10 dolari în costul de bază al unui joc poate provoca o revoltă în comunitatea entuziaștilor de gaming, o creștere atât previzibilă cât și inutilă. Deși nimănui nu-i place să plătească mai mult pentru ce cumpără, mai ales în mijlocul unei pandemii, creșterile prețurilor la jocuri sunt întârziate, iar reticența producătorilor de a declanșa creșterea a avut un efect dăunător asupra industriei.

La o distanță de 18 ani

Ultima oară când producătorii au crescut prețurile de bază ale jocurilor a fost acum 18 ani, adică în 2002, cu excepția edițiilor speciale și deluxe. S-a ajuns la un preț de 50 USD, devenind standard al industriei după câțiva ani.

Timp de 18 ani prețul a fost neschimbat. Dacă prețurile ar fi crescut în funcție de tarifele standard din timpul inflației, acestea costau peste 85 USD astăzi.

Deși prețurile au rămas aceleași, costurile pentru realizarea unui joc AAA a crescut substanțial în tot acest timp. Un joc obișnuit AAA costă astăzi aproape 60 milioane de dolari ca să fie realizat. Jocurile epice, cinematice precum The Last of Us 2 sau Grand Theft Auto V pot costa chiar dublu. Iar acestea sunt sumele dinaintea calculării costurilor de marketing, care s-ar afla între 30 și 100 milioane de dolari, în funcție și de importanța titlurilor pentru producător.

Ca să compenseze, producătorul a recurs, în ultimii ani, la diferite microtranzacții și cutii de loot. Datorită celei de-a doua, au reușit să-și pună în cap întreaga industrie pentru practici nesustenabile, dând naștere unui proiect de lege bipartizan care urmărea să interzică vânzarea de jocuri care includ cutii de loot-uri copiilor.

Proiectul a eșuat, dar în Marea Britanie, Camera Lorzilor a cerut săptămâna aceasta guvernului să „aducă imediat cutiile de loot în sfera legislației și a reglementării jocurilor de noroc”. Directorul de sănătate mentală al Serviciului Național de Sănătate al Marii Britanii a solicitat, de asemenea, interzicerea cutiilor de loot.

Factorul uman

Mai este și factorul uman de luat în considerare. Deși angajații studiourilor realizatoare de jocuri video câștigă mai mult decât media națională, ei rareori se îmbogățesc. Un sondaj din 2019 al industriei realizat de Asociația Internațională a Dezvoltatorilor de Jocuri a descoperit că 17% dintre respondenți câștigă între 50.000 și 75.000 USD pe an. O sumă similară a mai fost și cea între 75.000 și 100.000 USD pe an.

În același sondaj, s-a constatat că 41% dintre angajații din industrie au declarat că timpii de finalizare sunt o parte semnificativă a muncii lor, o îmbunătățire față de 51% din 2017, dar totuși un număr inacceptabil de mare. Orele de finalizare pot ajunge la mai mult de 70 pe săptămână.

Creșterea costurilor jocurilor nu va duce neapărat la salarii mai mari sau la reducerea timpilor de finalizare, dar este posibil ca veniturile suplimentare să poată fi utilizate pentru a ușura viața persoanele care creează titlurile.

Dezvoltatorii insistă să sublinieze că un film costă între 10 și 12 dolari pentru doar două ore de divertisment (fără popcornul), în timp ce jocurile oferă sute de ore de divertisment pentru prețul lor. Acesta este un argument pe care industria s-a sprijinit ani de zile, fiind unul dintre puținele. La urma urmei, o lună de Disney+ costă cam 7 dolari și oferă sute de ore de divertisment la acest preț.

Între timp, vă puteți aștepta la un sistem de prețuri bifurcat, jucătorii putând alege să plătească 60 de dolari pentru o versiune a jocului pentru PS4 sau Xbox One sau cu 10 dolari mai mult pentru modelul next-gen.

Acest lucru va provoca o mulțime de reclamații și arătări cu degetul de la unii care boicotează un anumit producător de jocuri. În cele din urmă, însă, oamenii care se plâng cel mai tare – gamerii împătimiți – vor fi printre primii care se vor alinia să plătească prețul cel mai mare în această toamnă.

„Vor fi foarte multe plângeri pe forumuri și platforme de mesagerie, dar atunci când vor apărea noile console, vor avea nevoie să cumpere ceva și pentru ele”, spune Eric Handler, analist al MKM Partners.

Patrick
Acum 15 ani îmi căutam locul în lumea profesionala. Am căutat să îmi aleg un domeniu care să-mi placă, să mă caracterizeze și am început să tatonez mai multe terenuri, printre care și geografia turistică. În scurt timp am renunțat la studiul geografiei turistice din motive personale și familiale pentru un job în IT, care începea să devină la modă pe atunci. Astfel că am început lucrul la o companie de furnizare servicii de internet care a început în cartierul în care locuiam și în câțiva ani s-a extins. Pe atunci aveam un PC cu procesor AMD low-end (chiar și pentru vremea aceea) cu care am început să învăț software: programare, design grafic (începusem pasiunea pentru Adobe Photoshop cu care astazi am avansat la post-procesare fotografii și pictură digitală, ilustrație etc.), dintre care și web design, domeniu în care am început, pe atunci, destul de timid și cu multe greșeli. În timp, mi-am construit un portfoliu de lucrări, am câștigat câțiva clienți, iar apoi, după câțiva ani mi-a crescut reputația odată cu avansarea în tehnologie, pentru ca recent să-mi înființez Studiourile Cydrone, o companie-studio de creație digitală. Am trecut de la HTML4, XHTML, la HTML5 si CSS3, apoi la CMS web developing. Nu am ratat nici domeniul bloggingului și mi-am pornit primul meu blog pe blogspot.com, apoi am trecut la domeniu propriu. Astăzi scriu pe diverse platforme, în primul rând pe cea personala, pe care am transformat-o într-o academie online (Cydrone Archetypal Academy) în care abordez teme avansate precum matematica de modelare (vă aduceți aminte că am început cu programarea? Nu degeaba…), geometrie sacră, fractali, modele numerologice de succes, stil de viață sănătos și conștient, afaceri de succes, antreprenoriat, dezvoltare personala, educație financiară, iar în al doilea rând am fondat Revista România Culturală, o platforma online în care promovez cultura română din toate timpurile (căreia îi sunt pe vecie recunoscător). Alte platforme pe care mai scriu sunt androidinfo.ro (știri și recenzii în tehnologie mobile și nu numai), infotimes.ro (știri generale), dar și pe medium.com, linkedin.com etc.
%d blogeri au apreciat: