În ultimii ani trotinetele electrice au devenit un simbol al mobilității urbane. Sunt privite ca o soluție modernă, rapidă și prietenoasă cu mediul, fiind folosite de mii de oameni în orașele mari din România. Însă, realitatea anului 2025 ne arată o altă față a acestui fenomen. În loc să fie un sprijin real pentru traficul sufocat, trotinetele electrice au ajuns să provoace un val de accidente, unele tragice, iar numărul victimelor a crescut alarmant. Când vorbim despre siguranță publică și despre vieți pierdute, discuția nu mai poate fi despre comoditate sau „trend”. Trebuie să ne întrebăm dacă trotinetele electrice chiar își au locul pe străzile din România sau dacă soluția corectă nu este interzicerea lor totală, cel puțin până când există o infrastructură și un cadru legal clar.
Accidente și statistici alarmante
În 2025, presa a relatat o creștere abruptă a numărului de accidente cu trotinete electrice. În primele luni ale anului, mii de persoane au ajuns la spital în urma unor astfel de incidente, iar mai multe dintre ele și-au pierdut viața. Digi24 a semnalat o creștere de peste 30% a accidentelor față de 2024, ceea ce arată că fenomenul este scăpat de sub control. De la fracturi și traumatisme craniene, până la decese tragice, bilanțul este unul sumbru. Când un mijloc de transport relativ nou produce o astfel de explozie de incidente, el nu mai poate fi privit ca o simplă alternativă la transportul clasic, ci ca o problemă reală de sănătate publică.
Minori în pericol
Unul dintre cele mai dureroase aspecte este implicarea minorilor. Deși legea prevede restricții de vârstă, aplicarea lor este aproape inexistentă. Trotinetele închiriabile pot fi accesate cu ușurință prin aplicații, fără verificări serioase ale identității, iar părinții, de multe ori, închid ochii când copiii lor ies la plimbare pe o astfel de trotinetă. În septembrie 2025, presa a relatat cazul cutremurător al unui băiat de doar 13 ani din Sibiu, care a murit după ce a fost lovit de o mașină în timp ce circula pe trotinetă. Acest caz nu este singular. Din ce în ce mai mulți minori ajung la spital, iar mulți dintre ei circulă fără cască, fără echipament de protecție și, evident, fără experiența necesară pentru a se descurca în trafic. Statul nu are mecanisme eficiente pentru a preveni aceste tragedii, iar consecințele sunt dramatice.
Trotinete care depășesc viteza legală
Un alt argument solid pentru interzicerea trotinetelor electrice este viteza lor reală. Teoretic, legislația europeană și românească limitează aceste vehicule la 25 km/h. În realitate, pe piață se găsesc trotinete care ating 45, 60 sau chiar 70 km/h, iar unele pot fi modificate ușor pentru a depăși aceste valori. O trotinetă care prinde 60 km/h nu mai este o simplă jucărie sau un mijloc de transport urban, ci un vehicul extrem de periculos, care poate provoca accidente la fel de grave ca un moped. Și totuși, aceste modele sunt disponibile pe platformele de vânzări online din România, ceea ce demonstrează că legislația actuală este ineficientă. Dacă astfel de trotinete sunt cumpărate de tineri fără experiență, combinația este letală.
Infrastructura inadecvată
În teorie, trotinetele electrice ar trebui să circule pe piste de biciclete sau pe carosabil. În România, aceste piste sunt rare, incomplete sau blocate de mașini parcate ilegal. Carosabilul este adesea degradat, cu gropi și denivelări care transformă o plimbare pe trotinetă într-o aventură riscantă. Din această cauză, mulți utilizatori aleg să circule pe trotuar, unde pun în pericol pietonii, în special persoanele vârstnice sau copiii mici. Practic, infrastructura actuală nu este pregătită pentru trotinete, iar introducerea lor masivă a creat un haos urban suplimentar. Ceea ce în alte orașe europene se integrează natural în rețele de piste și reguli clare, la noi devine un motiv de conflict între participanții la trafic.
Responsabilitate și asigurări lipsă
Un alt aspect problematic este lipsa cadrului de responsabilitate. În cazul unui accident rutier cu mașini sau motociclete, există RCA, există reguli clare de identificare și sancțiuni. În cazul trotinetelor, responsabilitatea este vagă și greu de aplicat. Cine plătește despăgubirile dacă un pieton este lovit grav de o trotinetă? De cele mai multe ori, răspunsul este „nimeni” sau „familia victimei”. În lipsa unei asigurări obligatorii, totul cade pe umerii celor afectați. În alte țări europene, cum este Italia, a fost introdusă obligativitatea asigurării de răspundere civilă pentru utilizatorii de trotinete electrice. În România, această discuție abia a început, iar victimele continuă să sufere consecințele.
Impactul asupra pietonilor
Trotinetele nu pun în pericol doar utilizatorii, ci și pietonii. Sunt nenumărate cazurile în care persoane în vârstă au fost doborâte pe trotuar de tineri care goneau cu trotineta. Lovitura este adesea violentă, iar urmările pot fi fatale. Pietonii au dreptul la un spațiu sigur de deplasare, dar astăzi trotuarele sunt transformate în piste improvizate de trotinete. În multe orașe din România, trotuarele sunt deja înguste, ocupate de mașini sau terase, iar adăugarea trotinetelor face ca pietonii să devină victime sigure.
Costurile medicale și economice
Accidentele cu trotinete electrice nu se traduc doar în suferință personală, ci și în costuri enorme pentru sistemul de sănătate. Spitalizările, intervențiile chirurgicale, recuperările pe termen lung și chiar pensiile de invaliditate reprezintă cheltuieli pe care le suportă întreaga societate. În 2025, spitalele din marile orașe au raportat o creștere vizibilă a cazurilor de traumatologie asociate trotinetelor. Aceste costuri nu sunt compensate în niciun fel de producătorii sau comercianții de trotinete, ci cad pe umerii statului și ai cetățenilor.
Exemple din alte țări
Experiența altor state europene arată că fenomenul poate fi controlat doar cu măsuri drastice. În Finlanda, în 2025, guvernul a introdus reguli stricte: interzicerea trotinetelor pentru copiii sub 15 ani, limitări clare de viteză, sancțiuni dure pentru operatorii de închirieri și verificări similare cu cele pentru șoferii auto în privința consumului de alcool. Italia a mers și mai departe, impunând obligativitatea purtării căștii, asigurării de răspundere civilă și reglementări pentru operatori. Franța, Germania și Olanda au limite ferme de viteză și reguli clare privind locurile de circulație. Toate aceste exemple arată că, în lipsa unor reguli stricte, trotinetele electrice pot provoca un dezastru. România nu doar că nu are un cadru la fel de clar, dar nici nu aplică eficient regulile existente.
Argument etic și social
Statul are obligația de a proteja viața și sănătatea cetățenilor. Când un fenomen nou produce un număr semnificativ de victime și reglementările nu reușesc să-l controleze, interdicția devine o opțiune legitimă. Este mai etic să interzici temporar un mijloc de transport decât să accepți ca sute sau mii de oameni să ajungă în spitale. În plus, libertatea de mișcare a unora nu poate prevala asupra dreptului la viață și siguranță al majorității.
Contraargumente și răspunsuri
Un contraargument des întâlnit este că trotinetele sunt ecologice și reduc traficul auto. Realitatea arată că nu înlocuiesc mașina pe distanțe mari, ci mai degrabă înlocuiesc mersul pe jos sau transportul în comun. În plus, costurile medicale și victimele anulează orice beneficiu ecologic. Alt argument este că trotinetele pot fi reglementate mai bine, dar România nu a demonstrat până acum că are capacitatea să aplice eficient regulile. Dacă nici pentru mașinile parcate ilegal sau pentru pistele de biciclete incomplete nu există soluții clare, este greu de crezut că vom putea controla trotinetele fără o schimbare radicală.
Ce ar trebui făcut
O măsură radicală, dar necesară, ar fi interzicerea trotinetelor electrice pe domeniul public în România. Cel puțin până când vom avea infrastructură adecvată, reguli clare de responsabilitate și mecanisme reale de aplicare a legii. Interdicția ar trebui să vizeze în special modelele care depășesc 25 km/h și flotele de închirieri, care sunt folosite adesea de minori. În paralel, statul ar putea investi în alternative sigure, precum biciclete electrice reglementate, transport public modernizat și piste dedicate pentru vehicule ușoare.
Concluzie
Trotinetele electrice au venit în România ca o promisiune a mobilității moderne, dar s-au transformat într-o problemă de siguranță publică. Victimele din 2025, de la copii de 13 ani până la vârstnici loviți pe trotuar, arată că situația nu mai poate fi ignorată. În lipsa unor măsuri ferme, accidentele vor continua, spitalele vor fi pline, iar familiile vor plânge pierderi ireparabile. Dacă vrem să protejăm viețile cetățenilor, interzicerea trotinetelor electrice pe domeniul public nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate.