Dragi prieteni, astăzi vreau să discutăm despre un fenomen care a luat o amploare uriașă în ultimii ani: influencerii și YouTuberii care, fără o pregătire reală, s-au transformat peste noapte în experți financiari, mentori de viață și chiar analiști geopolitici. Oamenii aceștia, care ieri vorbeau despre telefoane și cafele, au devenit brusc specialiști în investiții, piețe bursiere, criptomonede și relații internaționale. Dar problema nu este doar faptul că s-au reinventat fără cunoștințe, ci că, în momentul în care lucrurile s-au prăbușit, au tăcut brusc. Au dispărut din peisajul digital, lăsând în urmă mii de oameni care i-au crezut, au investit bani reali și au pierdut tot.
Ascensiunea improvizată a „experților” în criptomonede
Cine își mai amintește de perioada în care criptomonedele păreau salvarea tuturor? Toată lumea vorbea despre Bitcoin, Ethereum, Dogecoin, despre libertatea financiară și despre cum „băncile sunt istorie”. În acel moment, internetul s-a umplut de „experți” care, fără vreo diplomă sau experiență reală, explicau cum să investești, ce monedă să cumperi și de ce „trebuie să intri acum, altfel pierzi trenul”. Multe dintre aceste persoane și-au construit imaginea pe promisiuni și pe frica oamenilor de a rata oportunități.
Însă totul s-a dovedit a fi o bulă alimentată de hype și de lăcomie. Exemplele sunt nenumărate. Criptomonede precum HawkTua, SaveTheKids (KIDS) sau Squid Game Token (SQUID) au fost promovate agresiv pe TikTok, YouTube și X, uneori chiar de influenceri cu milioane de urmăritori. În cazul HawkTua, s-au făcut clipuri virale în care influenceri spuneau că „va fi următorul Dogecoin”, promițând profituri de sute de ori mai mari. Dar la scurt timp după lansare, valoarea monedei a căzut la aproape zero, iar investitorii s-au trezit cu conturile goale. La fel și cu SaveTheKids, care s-a prezentat drept un proiect caritabil, un mod „etic” de a câștiga bani din crypto, dar care s-a dovedit a fi doar o schemă de tip „pump and dump”. Cât despre Squid Game Token, inspirat din celebrul serial Netflix, povestea s-a terminat clasic: dezvoltatorii au dispărut cu fondurile, lăsând în urmă investitori disperați.
Lumea a făcut scandal, au fost articole, investigații și discuții aprinse pe rețele sociale. Dar influencerii care au făcut reclamă acestor proiecte au dispărut. Unii au șters postările, alții au dat vina pe „neînțelegeri” sau „greșeli de comunicare”. Niciunul nu a venit cu scuze sincere. Pentru ei, pierderile oamenilor care i-au crezut nu au contat. Ce conta era că ei și-au luat comisionul pentru promovare.
Cursurile online – o altă minciună vândută ambalat frumos
După ce crypto a început să se clatine, aceiași oameni s-au reprofilat rapid. Dacă nu mai mergeau token-urile, au descoperit o altă sursă sigură de venit: cursurile online. „Cum să te îmbogățești din investiții”, „Cum să devii liber financiar”, „Cum să-ți creezi propriul business digital”, titluri care sună incredibil de bine pentru cineva care visează la independență financiară, dar care nu are cunoștințele necesare să distingă între educație reală și marketing agresiv.
Realitatea e tristă. Majoritatea acestor cursuri sunt reciclate, pline de clișee motivaționale și sfaturi generale. Oamenii plăteau sute sau chiar mii de euro pentru PDF-uri sau clipuri video în care li se spunea să „gândească pozitiv” și să „investească în ei”. Iar cei care vindeau aceste cursuri pozau în mentori, dar nu ofereau nicio dovadă că strategiile lor funcționează. Dacă erau atât de bogați, de ce simțeau nevoia să vândă cursuri? Pentru că banii nu veneau din investiții, ci din naivitatea celor care cumpărau.
NFT-urile – arta digitală a iluziilor pierdute
Apoi a venit valul NFT-urilor, o altă minune digitală care promitea să revoluționeze lumea. NFT-urile au fost prezentate ca o nouă formă de artă, o oportunitate unică de a deține ceva „cu adevărat rar”. Doar că, dincolo de entuziasm, puțini au înțeles că valoarea unui NFT nu era garantată de nimic concret.
Celebritățile s-au grăbit să se alăture fenomenului, iar piața a explodat. Logan Paul, de exemplu, a cumpărat un NFT cu peste 600.000 de dolari, care astăzi valorează mai puțin de 10 dolari. Justin Bieber a dat 1,3 milioane de dolari pe un Bored Ape din colecția „Yacht Club”, care acum valorează în jur de 3600 de dolari. Neymar, dornic să fie „în pas cu tehnologia”, a investit peste 1 milion de dolari în două NFT-uri care acum abia dacă mai valorează câteva zeci de mii.
Cel mai rușinos exemplu rămâne Pixelmon, un proiect care promitea un joc NFT revoluționar și a strâns peste 70 de milioane de dolari de la investitori. Când au fost prezentate personajele din joc, oamenii au rămas șocați, imaginile erau primitive, aproape ridicole. Proiectul a devenit rapid sinonim cu cuvântul „scam”.
Miliarde de dolari s-au evaporat din piața NFT într-un singur an. În 2022, piața era estimată la peste 17 miliarde de dolari. În 2024, valoarea totală a tranzacțiilor NFT scăzuse cu peste 90%. Mulți investitori, inclusiv oameni celebri, au pierdut averi întregi. Și, așa cum era de așteptat, influencerii care promovau aceste colecții s-au făcut nevăzuți.
Metamorfoza influencerilor: de la gadgeturi la geopolitică
Când bula crypto și cea NFT s-au spart, a urmat o nouă etapă: geopolitica. Brusc, mulți dintre cei care analizau telefoane și microfoane au început să vorbească despre războaie, alianțe și relații internaționale. De parcă între un review de laptop și o analiză despre conflictul din Orientul Mijlociu nu ar fi nicio diferență.
Unii au descoperit că subiectele serioase aduc engagement. Știrile despre războaie, sancțiuni și amenințări nucleare adună vizualizări. Iar algoritmii recompensează exact asta: conținutul care provoacă emoție și frică. Așa că, din oportunism pur, au devenit „experți geopolitici”, deși nu aveau nici cel mai mic fundament în domeniu. Iar publicul, obosit de fake news, dar dornic de explicații simple, a mușcat momeala.
Tăcerea vinovată și uitarea convenabilă
Când valurile hype-ului s-au stins, „experții” s-au retras discret. Unii au șters videoclipurile în care promiteau marea cu sarea. Alții au trecut la podcasturi despre „dezvoltare personală”, evitând complet orice referință la greșelile trecutului. Nimeni nu-și asumă nimic. Iar publicul, din păcate, uită repede.
Dar pierderile nu pot fi ignorate. Mii de oameni și-au investit economiile în monede fără valoare, NFT-uri inutile și cursuri pseudo-educaționale. Unii au pierdut zeci de mii de euro, alții și-au pierdut încrederea. Internetul, care ar fi trebuit să democratizeze informația, a devenit terenul de joacă al celor mai buni manipulatori.
De ce nu ne arată portofoliile?
Cei care promovează investiții ar trebui să ofere dovada supremă: un portofoliu real, transparent. Nu poze, nu grafice fără context, ci cifre verificabile. Pentru că, dacă tu ești expert, atunci ar trebui să dovedești că faci bani din ce predici. Dar nu, majoritatea fac bani doar din reclame, parteneriate și cursuri. Și mai grav, unii dintre ei nici măcar nu investesc propriii bani, ci doar trăiesc din comisioanele celor care îi cred.
Cum ne protejăm de pseudo-experți
Adevărul e simplu: responsabilitatea nu este doar a influencerilor, ci și a noastră. Trebuie să învățăm să filtrăm informația, să punem întrebări și să nu cădem pradă promisiunilor de îmbogățire rapidă. Nimeni nu devine bogat peste noapte, iar cei care încearcă să ne vândă o astfel de poveste o fac pentru că știu că funcționează emoțional.
Nu mai urmăriți oamenii care vând „secrete” de succes. Urmăriți oameni care demonstrează prin fapte. Un expert real nu are nevoie de hype, nu are nevoie să te convingă, pentru că rezultatele vorbesc de la sine.
Concluzie: între influență și responsabilitate
Trăim într-o epocă în care oricine poate deveni peste noapte „expert” cu ajutorul unui microfon și al unui algoritm. Dar influența vine la pachet cu o responsabilitate imensă. Atunci când ai o comunitate, ai și datoria să nu o manipulezi. Iar pentru public, lecția este clară: gândirea critică este cea mai valoroasă investiție.
Așadar, dacă data viitoare vezi pe cineva care îți promite profituri sigure, întreabă-l: „De ce nu ne arăți portofoliul tău?” Și dacă totul pare prea perfect, probabil este o minciună frumos ambalată.
A venit timpul să învățăm să ne informăm corect și să nu mai transformăm popularitatea în sinonim cu expertiza. Internetul este plin de zgomot, dar printre vocile false există și oameni autentici, care merită ascultați. Căutați-i. Sprijiniți-i. Și mai ales, nu uitați că adevărata putere nu stă în hype, ci în discernământ.