Black Friday, sărbătoarea mondială a reducerilor, la noi a ajuns un fel de farsă anuală ambalată frumos în bannere negre și cifre roșii. În teorie, e ziua în care îți iei gadgetul visurilor tale la jumătate de preț. În practică, e ziua în care site-urile pică, stocurile dispar în 30 de secunde, iar tu te trezești că ai cumpărat un mouse cu 10 lei reducere și transport de 25.
Sună cunoscut? Normal că da. E aceeași poveste în fiecare an. Doar că în 2025, s-a ajuns la un nou nivel de absurd.
Cum s-a stricat Black Friday la români
Când a apărut prima dată la noi, prin 2011, Black Friday chiar avea sens. Era o zi, o singură zi, în care unele magazine chiar aruncau prețurile la pământ. Țin minte că vedeai oameni stând noaptea la cozi în fața magazinelor, refresh-uri pe magazinul ala care este popular pe la noi, din 3 în 3 secunde, adrenalina aia de “prind sau nu prind”. Era o experiență.
Dar cum se întâmplă la noi cu orice chestie bună, în loc să evolueze, s-a diluat. Au venit magazinele mici și mijlocii care au zis “de ce doar o zi? hai să facem Black Week”. După aia “Black Month”. Apoi a apărut și “Black Friday de primăvară”, “Black Friday de vară” și “Back to school Black Friday”.
Așa că în 2025, avem un Black Friday care ține tot anul. La unele magazine, nici nu mai știi care e campania reală. Pe site scrie “Ultimele zile de Black Friday” și când intri o lună mai târziu, bannerul e tot acolo.
Asta nu mai e campanie de reduceri, e decor permanent.
Reduceri care nu sunt reduceri
Și hai să vorbim despre elefanții din cameră. Sau mai bine zis, despre laptopurile, televizoarele și telefoanele “reduse” care n-au nicio reducere reală.
În fiecare an, aceeași rețetă: magazinele cresc prețurile în septembrie, apoi le “reduc” în noiembrie. Faci un mic calcul și vezi că produsul care cică e 50% off, e de fapt cu 5% mai ieftin decât în iunie. Uneori chiar mai scump.
Un exemplu clasic: un televizor de 3000 de lei ajunge brusc la 3999 în octombrie, iar în “marea zi a reducerilor”, apare la 2999 cu eticheta “25% reducere”. Ce ofertă, nu?
Adevărul e că în România, Black Friday s-a transformat într-un exercițiu de marketing, nu într-o ocazie reală pentru cumpărători. Scopul nu mai e să îți ofere o reducere bună, ci să te facă să crezi că o primești.
Ofertă limitată… adică 3 bucăți
Știi clipurile alea cu “Stoc epuizat în 30 de secunde”? Da, pentru că au avut 5 bucăți pe stoc. Magazinele mari pun câteva produse la prețuri spectaculoase, doar ca să le poată folosi în reclame. “Televizor OLED 4K la 999 de lei”. Da, frumos. Doar că sunt 3 bucăți în toată țara.
Alea sunt cârlige. Produse de imagine. Ca să vină presa să scrie “record de vânzări la Black Friday” și să se umple feed-ul cu oameni care zic “uite ce reducere a prins cineva”. În realitate, restul produselor sunt de umplutură.
Tu, cumpărătorul de rând, ajungi să cumperi o cafetieră “redusă” cu 40 de lei, în timp ce crezi că ai prins o super ofertă.
Site-uri care pică, aplicații care nu merg, coșuri pierdute
Alt clasic românesc: tehnologia care cedează exact când începe evenimentul. În fiecare an, aceleași magazine anunță “suntem pregătiți pentru cel mai mare Black Friday din istorie”. Și în fiecare an, la ora 7 dimineața, site-ul moare.
Coșuri care se golesc, produse care dispar, plăți care nu se confirmă, aplicații care dau crash. Și în timp ce tu te enervezi, magazinele dau comunicat: “trafic record, interes uriaș, clienții au luat cu asalt reducerile”.
Nu, prietene. Nu e interes uriaș. E sistem prost făcut.
În 2025, cu toată infrastructura cloud și serverele scalabile din lume, e jenant să mai vezi magazine care se prăbușesc la 50.000 de utilizatori simultan.
Marketingul care vinde iluzii
Toată povestea asta e construită pe un singur lucru: psihologia cumpărătorului. Bannerul roșu cu “-70%”, cronometrul care ticăie, butonul “ultimele bucăți disponibile”. Totul e făcut să te grăbească să apeși “Cumpără acum”.
Și mulți o fac, fără să verifice. Pentru că sistemul e gândit să îți declanșeze impulsul. Nu să te informeze, ci să te manipuleze.
Realitatea e că majoritatea produselor cu reduceri mari sunt fie modele vechi, fie stocuri care nu se mai vând. Laptopurile “gaming” la 2500 de lei sunt de fapt modele din 2020 cu GPU-uri entry-level. Telefoanele “la super preț” sunt generații vechi, fără actualizări, dar ambalate ca “smart deal”.
Magazinele care o fac corect – dar pierd atenția
Să fim corecți: există magazine care chiar fac reduceri reale. Magazine care taie din profit doar ca să își loializeze clienții. Dar problema e că acelea sunt îngropate sub tsunamiul de marketing fals.
Un retailer care scade prețul real cu 20% e ignorat, pentru că altul strigă “-70%” la un produs umflat artificial. Și oamenii se duc unde văd cifra mai mare, nu unde e reducerea adevărată.
Așa ajung firmele serioase să piardă vizibilitate. Pentru că într-o piață în care Black Friday e tot anul, nimeni nu mai știe când e momentul real să cumpere.
Black Friday la noi – o cultură a amăgirii
Black Friday la români a devenit o tradiție, dar una falsă. E ca o sărbătoare inventată, gen Valentine’s Day, dar fără flori și fără romantism.
Toată lumea vorbește despre el, toate brandurile se laudă, dar foarte puțini mai cred în el.
E o formă de distracție digitală. O cursă de clickuri în care fiecare speră să prindă ceva, dar iese cu o factură mai mare decât voia.
Românii nu mai cumpără ce au nevoie, ci ce “pare” o afacere bună. Iar magazinele știu asta și o exploatează la maximum.
Cum a fost furată semnificația
Black Friday, în Statele Unite, e o zi de curățare a stocurilor și începutul oficial al sezonului de cumpărături de Crăciun. E un moment economic important, care chiar are impact.
La noi, e doar un experiment de marketing fără reguli.
Avem reduceri inventate, campanii care țin o lună, și influenceri plătiți să spună că “e cea mai mare reducere din an”. Și când vine adevărata zi de Black Friday, nimeni nu mai simte nimic.
Entuziasmul a dispărut.
A devenit un zgomot de fond. Un banner în plus între două notificări de la Instagram și un mail de la un magazin cu titlul “BLACK FRIDAY EXTINS”.
Exemple concrete – cum se joacă cifrele
Să luăm câteva exemple din anii trecuți, pentru că în 2025 tendința e și mai clară.
La un mare retailer online, un laptop care în iunie costa 3799 lei, în octombrie a urcat la 4499. Pe 7 noiembrie, de Black Friday, a apărut “redus” la 3799. Fix cât era în vară.
Un alt exemplu, un smartphone mid-range care în iulie costa 1699 lei. În noiembrie, “redus de la 1999 la 1699”. Adică zero reducere, dar cu banner “Economisești 300 lei”.
Mai sunt și exemple de produse refolosite, resigilate, reetichetate ca “noi”, puse în promoție pentru a da impresia de ofertă specială. Totul cu descrieri ambigue și poze refăcute profesional.
“Black Friday” pe toate segmentele – de la televizoare la roșii
Ce e mai amuzant e că acum toată lumea are Black Friday. Magazine de bricolaj, farmacii, bănci, service-uri auto, chiar și supermarketuri.
În 2025, am văzut “Black Friday la abonamente medicale” și “Black Friday la consultanță fiscală”.
Îți vine să râzi, dar e real. Când totul e Black Friday, nimic nu mai e Black Friday.
A devenit un concept care și-a pierdut complet sensul. În loc să fie o zi de reduceri reale, e o perioadă în care toată lumea vrea să îți vândă ceva, orice, doar să aibă o etichetă “-X%”.
Eroii invizibili – cumpărătorii care verifică
Din fericire, au apărut și oamenii care s-au prins de joc. Cumpărători care compară prețurile de luni de zile, care folosesc site-uri de monitorizare, care fac screenshoturi și nu se mai lasă păcăliți.
Dar chiar și așa, marketingul are o forță uriașă. Pentru că e greu să reziști unui val de reclame care îți spun că “doar acum” e momentul.
Și mulți tot cad în plasă, mai ales pe impuls. Pentru că e ușor să cedezi când vezi un “deal” care pare prea bun ca să fie adevărat.
Spoiler: dacă pare prea bun ca să fie adevărat, probabil chiar nu e.
Ce înseamnă Black Friday adevărat
Un Black Friday real ar însemna transparență. Prețuri clare, istorice vizibile, stocuri suficiente și o zi, nu o lună.
Înseamnă ca magazinele să se respecte pe ele și pe clienți. Să ofere reduceri reale, nu iluzii.
Ar însemna să existe o autoritate care verifică prețurile și sancționează campaniile false. Dar la noi, când totul e permis în numele marketingului, cine să verifice?
2025 – apogeul confuziei
În 2025, “Black Friday” e oriunde și oricând. Unele magazine au făcut deja “pre-Black Friday”, “after Black Friday”, “Black Weekend”, “Cyber Days”, “Winter Sale” și “Spring Black Event”.
E o ruletă continuă de reduceri false.
Practic, s-a pierdut ideea de moment special. Nu mai există emoția aia de “aștept să vină ziua cea mare”. Acum, totul e un flux continuu de promoții reciclate.
Și ce e mai trist, cumpărătorii s-au obișnuit cu asta. Au devenit imuni.
Concluzia amară
Black Friday în România a devenit un spectacol de marketing. O iluzie anuală în care toată lumea joacă un rol: magazinele care se prefac că reduc, influencerii care se prefac că prind oferte, și clienții care se prefac că au făcut o afacere bună.
E o combinație de FOMO, hype și lipsă de reglementare.
Și poate cel mai ironic e că, la final, toți pierdem. Magazinele pierd încrederea clienților, clienții pierd banii și timpul, iar conceptul de Black Friday își pierde complet valoarea.
Când totul e “la reducere”, nimic nu mai e o reducere reală.
Ce putem face
Poate că nu putem schimba sistemul, dar putem fi mai deștepți.
Să verificăm prețurile înainte, să folosim comparatoare, să nu cumpărăm din impuls. Să nu mai credem orice banner strălucitor.
Și poate, doar poate, dacă destui oameni încep să ignore “campaniile false”, magazinele vor fi nevoite să facă ceva real.
Black Friday ar trebui să fie despre oportunitate, nu despre păcăleală. Despre a recompensa clienții loiali, nu despre a-i manipula.
Până atunci, rămâne așa cum e acum: o mare țeapă românească, ambalată frumos în marketing de tip “super ofertă”.
Adevărata reducere e să nu cumperi nimic din ce n-ai nevoie.